Wiki Rath www.wiki-rath.org on behalf of Dr. Matthias Rath and the Dr. Rath Health Foundation

Donaţii către Wikipedia

Unde se duc banii?

Citeşte mai mult aici.

Wikipedia

O aşa zisă 'Enciclopedie Liberă' controlată de grupuri speciale de interese

Citeşte mai mult aici.

Consilidarea situaţiei existente

Wikipedia: Acces neîngrădit la întreaga cunoaştere umană sau doar un alt mod de a consolida situaţia existentă?

Citeşte mai mult aici.

Conexiunea Soros

Unul din cei mai importanţi susţinători ai Fundaţiei Wikimedia este aşa-numitul "Institut pentru o Societate Deschisă", înfiinţat de către preşedintele Soros Fund Management LLC, George Soros.

Citeşte mai mult aici.

Conexiunea Soros

Martie 2010 – Deşi Jimmy Wales, figura publică a Wikipedia, încearcă să dea lumii impresia că site-ul său web este o entitate independentă, realitatea este că Fundaţia Wikimedia, al cărei proiect este Wikipedia, este direct dependentă de sprijin din partea binefăcătorilo super-înstăriţi, cu conexiuni în afacerea de investiţii farmaceutice.

Unul dintre cei mai notabili susţinători ai Fundaţiei Wikimedia este aşa-numitul “Institut pentru o Societate Deschisă”, fondat de preşedintele Soros Fund Management LLC, George Soros.

Legături între George Soros, Fundaţia Wikimedia şi industria farmaceutică

George Soros, de origine maghiară, este un speculant care face şi desface la bursa de valori, condamnat în Franţa pentru tranzacţionarea ilegală de acţiuni, pe baza datelor care nu sunt disponibile publicului.Acuzat în instanţă de către Fundaţia Dr.Rath pentru a fi finanţat promovarea medicamentelor ARV în cadrul Campaniei de Acţiune prin Tratament cu suma de 1,4 miloane rand sud-african, Soros a investit masiv în sectorul farmaceutic şi biotehnologic de-a lungul anilor, cumpărând multe acţiuni în companii precum Pfizer, Merck and Monsanto.

De aceea, este semnificativ faptul că Melissa Hagemann, Senior Program Manager în programul de informare al Institutului Soros pentru o Soeictate Deschisă, se află în acest moment în consiliul consultativ al Fundaţiei Wikimedia, care operează Wikipedia. Hagemann a lucrat şi cu Bill and Melinda Gates Foundation – o organizaţie care, precum Soros, anterior a investit masiv în industria farmaceutică şi, conform Los Angeles Times, obţine vaste câştiguri financiare în fiecare an din investiţiile care contravin afirmaţiilor lor de bune practici.

În mod similar, Ethan Zuckerman, membru al consiliului consultativ al Wikimedia încă de la formarea acestuia în 2007, conduce în acelaşi timp un consiliu de finanţare pentru Programul de Informare al Institutului Soros pentru o Societate Deschisă.

Un alt membru al consiliului consultativ al Wikimedia, Trevor Neilson, este actualmente preşedintele aşa-numitului Global Philanthropy Group (Grup Filantropic Global) şi a oferit sfaturi pe placul lui Bono, Bill Gates şi fostului preşedinte SUA Bill Clinton – cu toţii promotori proeminenţi ai medicamentelor ARV – pentru HIV/SIDA. Mai mult, Neilson a lucrat ca director executiv al Global Business Coalition on HIV/AIDS(GBC), care a fost creat cu ajutorul investiţiilor lui Soros, Gates şi magnatul media american Ted Turner. GBC are conexiuni strânse cu industria farmaceutică şi membrii greşit numitei organizaţii “Health Systems Strengthening” (întărirea sistemelor de sănătate) care include multinaţionale farmaceutice precum MerckSanofi-AventisAbbottPfizerSchering-Plough şi altele. Membru al consiliului de relaţii internaţionale– al cărui preşedinte onorific este investitorul cheie în industria farmaceutică David Rockefeller – Neilson a recrutat, după cum se spune, peste 100 companii care să se alăture GBC.

Soros şi speculaţiile valutare

În afară de ceea ce se spune la ora actuală, şi anume că s-ar afla în centrul complotului de a determina scăderea valorii euro, şi că ar face pariuri pe această temă, Soros are în spate o lungă istorie de implicare în scheme dubioase de speculaţii valutare, în scopuri de câştig personal.

De exemplu, la începutul anilor 1992, a decis că lira sterlină trebuie devalorizată pe motiv că el considera că intră în Exchange Rate Mechanism (ERM) – sistemul de schimb valutar pregătit pentru introducerea euro – la o valoare prea mare. Ca atare, a petrecut luni întregi construindu-şi o poziţie gigantică de tranzacţionare cu scopul de a profita la o scară colosală. Împrumutând, după cum se spune, aproximativ 6,5 miliarde de lire sterline, Soros şi-a convertit acţiunile într-un amestec de mărci germane şi franci francezi. La 16 septembrie 1992, dată cunoscută de atunci ca ”miercurea neagră”, schema sa l-a răsplătit aducându-i o avere. În următoarele zile a continuat să-şi deruleze aceeaşi poziţie, cauzând un val de vânzări ale lirei sterline contra valutelor străine, ceea ce a avut ca rezultat prăbuşirea lirei şi forţarea Marii Britanii să renunţe la ERM. Ca o consecinţă a acestui fapt, Soros a făcut un profit de aproximativ 1 miliard de lire sterline şi a rămas cunoscut ca ”omul care a distrus Banca Angliei”.

Totuşi, apărarea lirei sterline împotriva pariurilor enorme ale lui Soros pe pieţele valutare internaţionale a costat Marea Britanie aproximativ 3,3 miliarde de lire sterline, iar tulburarea financiară care a rezultat de aici a fost văzută de întreaga ţară şi nu numai, ca un dezastru naţional.

Totuşi, pentru Soros, angajarea în speculaţii valutare masive în scopuri de câştig personal este munca lui de fiecare zi. Se spune că zilnic se scaldă în tranzacţii în jur de 1 miliard de dolari pe pieţele valutare, iar presupusul său rol în a aprinde scânteia crizei economice din Asia din 1997 a făcut ca un grup de ţări din Asia de sud-est să ceară să fie pus sub urmărire penală.

Asociaţii de afaceri ai lui Soros

Conform New Statesman, printre partenerii de afaceri ai lui Soros se numără şi grupul Carlyle, în care se spune că ar fi investit peste 100 milioane $. Ca unul din cele mai mari fonduri private de capital, se consideră că Grupul Carlyle face bani din munca sa ca şi contractor de apărare. La anumite momente în timp, se spune că printre consilierii şi investitorii săi s-ar fi aflat şi fostul secretar de stat SUA James Baker, fostul secretar al apărării SUA Frank Carlucci, fostul preşedinte SUA Georghe Bush senior şi chiar rude ale lui Osama Bin Laden.

Bani pentru nimic?

Implicarea lui Soros şi a aşa-numitului său Institut pentru o Societate Deschisă în Fundaţia Wikimedia, precum şi primirea deschisă a acesteia din urmă, care se bazează pe ”expertiza şi generozitatea” lui Soros şi a altor binefăcători, ridică o serie de întrebări.

În primul rând, ar trebui să credem că Soros şi alţi susţinători super-înstăriţi ai Fundaţiei Wikimedia nu au cerut nimic în schimbul banilor şi al sprijinului lor? Sincer, având în vedere că faptele nu sunt binevenite pe Wikipedia atunci când sunt provocate interesele industriei farmaceutice multimiliardare, presupunem că unora le va veni greu să creadă aşa ceva. Aceasta este situaţia mai ales în cazul întrebărilor rămase de multă vreme fără răspuns, despre legătura dintre Fundaţia Wikimedia şi capitaliştii întreprinzători.

Lăsând la o parte această situaţie, în mod clar cea mai importantă problemă care trebuie rezolvată urgent de Jimmy Wales şi Fundaţia Wikimedia în acest moment este faptul că Soros a fost condamnat pentru tranzacţionarea ilegală de acţiuni pe baza datelor ascunse publicului şi că un grup de ţări sud-asiatice cer urmărirea lui penală pentru rolul jucat în 1997 de a aprinde scânteia crizei din Asia de sud. În definitiv, dacă Fundaţia Wikimedia este mulţumită cu susţinerea unui om ca Soros, ce spune acest lucru despre propria sa moralitate?

Într-un fel, totuşi, jocul este pierdut pentru Wikipedia. Cum editorii săi pleacă într-un ritm alarmant iar supervizorul oficial al examenelor în UK, Ofqual, a spus recent că Wikipedia ar trebui evitată de copii, întrucât nu este ”de autoritate şi nici corectă” iar în unele cazuri poate oferi informaţii ”complet neadevărate”, în mod clar credibilitatea site-ului se scufundă cu repeziciune. Și asta înainte să luăm măcar în considerare faptul că nici măcar unii din cei mai prolifici contribuabili la Wikipedia, precum CIA, Partidul Laburist Britanic şi Vaticanul – nu-şi mai actualizează cel puţin propriile pagini.

De aceea, este remarcabil faptul că Virgil Griffith, creatorul WikiScanner, un instrument online care leagă milioanele de editări anonime de pe Wikipedia de organizaţiile în care acestea şi-au avut originea iniţială, a acuzat deschis Wikipedia de a fi manipulativă, plină de falsuri şi lipsită de scrupule.

Pe baza a ceea ce ştim deja despre Wikipedia şi susţinătorii săi, suntem din ce în ce mai înclinaţi să dăm dreptate acestei analize.